Mesajul serviciului

     Orice activitate umană se dezvoltă şi se desfăşoară în incinta unei construcţii, unde ne aflăm mai mult de 80 la sută din timp(la serviciu, domiciliu, în drum, magazin , şcoală ş.a.). Dezvoltarea economică a societăţii nu poate fi concepută în afara activităţii de construcţie. Privind sub acest aspect, este evidentă şi justificată atenţia care trebuie acordată asigurării calităţii construcţiilor de către Stat, dar şi de fiecare persoană în parte implicată în procesul de construcţie.

     Generalizarea noţiunii „construcţie” are următoarea succesiune: idee, concept, proiect, execuţie, exploatare, postutilizare. Această succesiune o întâlnim practic la orice produs uman. Acceptarea oricăror erori, la orice fază a succesiunii conduce la noncalitate, rebut, ceea ce la faza actuală a umanităţii este un rezultat nedorit, neacceptabil. Din această cauză lumea modernă a inventat relaţiile pieţei libere, protecţia consumatorului, standardizarea şi normarea tehnică ca cele mai perfecte mecanisme de protecţie a societăţii de produs necalitativ.

     Orice construcţie prezintă o serie de particularităţi specifice, diferite de alte activităţi ale omului:

• construcţia poartă caracter de unicat şi este destinată pentru câteva generaţii;
• construcţia se realizează cu cheltuieli financiare mari, consumuri de materiale şi energetice substanţiale, precum şi cu eforturi umane importante;
• construcţia nu poate fi rebutată.

     Dacă la cele enumerate mai adăugăm şi marea lor diversitate privind destinaţia, putem constata că, întreaga activitate umană este strâns legată de construcţie.

     Odată cu trecerea la economia de piaţă, una din pârghiile de bază care pune pe oameni în mişcare este interesul personal. Este foarte important ca acest interes personal să fie racordat la interesul social, care are ca scop principal realizarea unor lucrări corespunzătoare unor exigenţe de performanţă (confort, sănătate, igienă, siguranţă la cutremur, protecţie termică, ecologică ş.a.), care trebuie să asigure în ansamblu o calitate corespunzătoare a vieţii.

   Realizarea calităţii reale se poate face numai prin formarea unei mentalităţi sănătoase şi introducerea disciplinei în activitatea de construcţii. Astăzi este necesar de desfăşurat activităţi de control pentru asigurarea realizării parametrilor tehnici calitativi ai lucrărilor de structură de rezistenţă a construcţiilor în fazele de concepere (la proiectare) şi execuţie. Aceste controale sunt prevăzute de „Legea privind calitatea în construcţii” prin asigurarea exigenţelor esenţiale. Astfel de controale dure din partea statului trebuie menţinute mai ales în condiţiile creşterii numărului de întreprinderi de proiectare şi execuţie a construcţiilor.

   În prezent piaţa serviciilor de proiectare cuprinde sute de agenţi autorizaţi, care acţionează în condiţii de concurenţă. O parte activează ca persoane fizice, fără a dispune de potenţial uman şi de producţie care să corespundă cerinţelor proiectării de calitate. Această activitate privată produce uneori servicii de calitate inferioară – fenomen, care compromite prestigiul breslei specialiştilor în domeniul construcţiilor. Asemenea agenţi folosesc în mod ilegal capacităţile intelectuale ale organizaţiilor de stat de proiectare, ce le cauzează acestora pierderi economice substanţiale. Unii proiectanţi activează în nume propriu, deseori urmărind interese proprii, nu cele ale societăţii cum o fac instituţiile de stat de proiectări. Această activitate de funcţionare a acestei pieţe contribuie direct la diminuarea calităţii documentaţiei de proiect, exclude posibilitatea unei politici de preţuri care să favorizeze calitatea proiectelor şi răspunderea autorilor lor. Astfel, câştigarea licitaţiilor exclusiv pe minimizarea de preţuri, neglijându-se calitatea proiectării şi a capacităţilor tehnice, conduce nu numai la finanţarea unor proiecte de calitate inferioară, uneori periculoase pentru societate, dar şi finanţează, practic , incompetenţa acestora.

   Nesesizarea la timp a defectelor în construcţii devine dificilă de remediat şi pune în pericol stabilitatea şi durabilitatea construcţiilor, care la rândul său pun în pericol viaţa şi sănătatea omului, declarată de Constituţia ţării ca un reper de bază a Statului de Drept. Din aceleaşi considerente se stabilesc normele de proiectare şi execuţie a construcţiilor, respectarea cărora prezintă obiectul principal al Organelor de Control al Calităţii Construcţiilor din cadrul Organului Central de Specialitate.

   Din aceste considerente sistemul calităţii în construcţii a avut o dezvoltare deosebită în toate ţările avansate economic. Este important ca succesiunea domeniului, care se descrie într-o alternanţă,să fie  respectată conform acesteia, deoarece asociativitatea în domeniu nu are loc. Sub acest aspect, la faza elaborării Legii nr.721-XIII din 02.02.1996 cu privire la calitatea în construcţii s-au implementat sistemele calităţii în construcţii, ţinând cont de situaţia reală, cu retrospectiva şi perspectiva domeniului. Sistemul calităţii în construcţii, instituit în Lege, reprezintă un ansamblu de structuri organizatorice, responsabilităţi, regulamente, proceduri şi mijloace, care concură la realizarea calităţii construcţiilor în toate etapele: de concepere, proiectare, realizare, exploatare şi postutilizare a acestora şi este compus din 12 subsisteme componente:

1.Documente normative în construcţii;

2.Certificarea produselor folosite în construcţii;

3.Agrementele tehnice pentru produse, procedee şi echipamente;

4.Verificarea proiectelor, a execuţiei lucrărilor de construcţii şi expertizarea proiectelor şi construcţiilor;

5.Autorizarea agenţilor economici şi atestarea specialiştilor cu activitate în construcţii;

6.Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii;

7.Autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analize şi încercări în construcţii;

8.Asigurarea activităţii metrologice în construcţii;

9.Recepţia construcţiilor;

10.Urmărirea comportării în exploatare şi intervenţiile în timp la construcţii;

11.Postutilizarea construcţiilor;

12.Controlul de Stat al calităţii în construcţii;

     În scopul realizării acestor componente ale sistemului calităţii au fost stabilite organe independente, abilitate în realizarea componentelor calităţii. Independenţei acestor organe se acordă atenţie deosebită în standardele de instituire a sistemelor calităţii din seria „ISO 9000”.

    În rând cu celelalte organe (Inspecţia de Stat în Construcţii, atestarea cadrelor, cerificarea produselor, agrementarea tehnică a calităţii materialelor şi serviciilor ş.a.), verificarea şi expertizarea este o componentă a tehnologiei de elaborare a documentaţiei de proiect în afară  de controlul intern a proiectantului.

    Procedura de verificarea a documentaţiei pentru construcţii în Lege este privită ca a doua jumătate a responsabilităţii pentru calitatea construcţiei în sensul solidarităţii răspunderii verificatorului şi proiectantului.Liberalizarea în domeniul activităţilor economice în ramura construcţiilor a fost un pas important în stabilirea relaţiilor de piaţă. În cadrul acestor transformări, verificarea proiectelor a devenit o activitate individuală, privată, rămânând totodată o activitate de interes social, odată cu responsabilitatea verificatorului, conform legii, este comună cu cea a proiectantului.

     Actualmente, verificatorii în activitatea cotidiană se conduc, la rând cu prescripţiile tehnice, de mai multe sugestii şi subiectivităţi, care calitatea procesului finit o influenţează incorect şi neobiectiv.Cu scopul ameliorării situaţiei în acest sector important al calităţii în domeniul de activitate este necesară consolidarea tuturor specialiştilor verificatori de proiecte în sensul coordonării activităţii de verificare, stabilirii criteriilor unice metodologice şi instituirii unui monitoring în domeniul verificării proiectelor.

    Experienţa acumulată în organul actual al Serviciului de Stat pentru Verificarea şi Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor (mai mult de 40 ani), permite acestei întreprinderi să extindă activitatea, la rând cu serviciile actuale care le oferă întreprinderea dată, coordonarea activităţilor verificatorilor în sens metodologic, informaţional, calificativ şi altor aspecte a serviciilor.Oportunitatea diversificării activităţilor este determinată concomitent de necesităţile apărute în domeniu în ultimii 20ani în legătură cu reformarea tuturor structurilor de stat şi apariţia necesităţilor cum ar fi:

-Evidenţa lucrărilor;

-Analiza şi dezvoltarea activităţii verificatorilor;

-Informarea tehnico-ştiinţifică în domeniul construcţiilor;

-Participarea la atestarea proiectanţilor, verificatorilor şi experţilor tehnici; alcătuirea programelor de atestare a specialiştilor;

-Participarea la elaborarea programelor de dezvoltare a ramurii, politicilor şi documentelor normative în construcţii;

    Teritoriul Republicii Moldova, cu o frecvenţă permanentă, este supus acţiunilor defavorabile a calamităţilor naturale (cutremure de pământ, alunecări de teren, inundaţii ş.a.). La activizarea acestor procese naturale, de regulă, contribuie şi gestionarea incorectă a fondului construit şi a teritoriului aferent.Cele mai grave urmări, provocate de calamităţi naturale, au loc pe teritoriul localităţilor şi sunt însoţite de prejudicii sociale şi economice substanţiale. Restabilirea activităţii social-economice în aceste localităţi necesită un suport financiar important, acordat în mod urgent şi defalcat din mijloace publice.Întreg teritoriul Republicii Moldova este supus riscului seismic. Intensitatea seismică de calcul a unui eventual cutremur de pământ poate fi de 6÷9 grade (sistemul MSK).
    O suprafaţă de cca 44% a teritoriului RM (peste 700 localităţi) este afectată de alunecări vechi de teren în care s-au stabilit procese potenţiale de alunecare. În mun. Chişinău aproximativ 30% din teritoriu este supus pericolului potenţial de alunecare.

    Riscului de inundaţie sunt supuse 25÷30% din numărul total al localităţilor. Inundaţiile provoacă pierderi cu caracter economic, exprimate prin distrugerea şi afectarea construcţiilor existente, precum şi pierderi cu caracter social, exprimate prin victime de vieţi omeneşti, necesitatea evacuării urgente a locatarilor din zonele periculoase şi apariţiei pericolului de izbucnire a epidemiilor.

    Problemele fondului construit existent au complexitatea lor, determinată prin faptul că toate categoriile de construcţii din ţară, realizate în diverse etape, afectate de acţiunile defavorabile a proceselor geologice periculoase, deteriorate în urma unor intervenţii incorecte din punct de vedere tehnic sau a unei întreţineri nesatisfăcătoare, reprezintă cazuri unice şi necesită soluţii individuale. Importanţa incontestabilă a operaţiunilor procedurale anterioare emiterii actelor de autorizare a construcţiilor, constă în faptul că doar în baza unor Rapoarte de verificare şi/sau Expertiză tehnică favorabile, cât şi a altor avize şi studii pozitive, prevăzute prin legislaţie, pot fi emise autorizaţii de construcţii , care sunt acte administrative şi produce efecte juridice pe care le are în vedere cel care le-a emis.

    În prezent, în contextul descentralizării şi sub pretextul desfiinţării modului de verificare a documentaţiei de proiect, stabilit prin Legea privind calitatea în construcţii, declarat ca monopol de unele surse, au fost adoptate acte legislative, cât şi acte administrative cu caracter normativ, care fiind ca forţă juridică inferioară nefiind conforme cu spiritul legii, au servit ca bază cu caracter ilegal pentru rezolvarea nevoilor sociale de interes public (verificarea şi expertizarea proiectelor şi construcţiilor). Încălcarea actelor legislative se realizează de verificatorii de proiecte atestaţi, care activează ca persoane fizice (titulari de drepturi şi obligaţii civile, nu ca întreprindere) şi elaborează „avize de verificare” conforme cu standarde de calitate necunoscute sub vizorul organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiei, ori persoana fizică are dreptul să practice activitate de întreprinzător, fără a constitui o persoană juridică, din momentul înregistrării de stat în calitate de întreprinzător individual sau alt mod prevăzut de lege, iar persoanele care practică activitate de întreprinzător fără înregistrare de stat nu pot invoca lipsa calităţii de întreprinzător. Asupra activităţii de întreprinzător desfăşurate fără constituirea de persoană juridică se aplică regulile care reglementează activitatea persoanelor juridice cu scop lucrativ (comercial) dacă din lege sau esenţa raporturilor juridice nu rezulta altfel.În sensul celor relatate, este necesară o intervenţie de primă necesitate a organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiei pentru demararea acţiunilor de încadrare a activităţii de prestare a serviciilor de verificare şi expertizare în limitele prevederilor legislative.